igenkännlig
Étymologie
- Dérivé de känna igen (« reconnaître »), avec le suffixe -lig.
Adjectif
| Déclinaison de igenkännlig | Positif | ||
|---|---|---|---|
| Singulier | Indéfini | Commun | igenkännlig | 
| Neutre | igenkännligt | ||
| Défini | Masculin | igenkännlige | |
| Autres | igenkännliga | ||
| Pluriel | igenkännliga | ||
igenkännlig \Prononciation ?\