škrt
: škrť
Étymologie
- Déverbal de škrtat.
Nom commun
| Cas | Singulier | Pluriel |
|---|---|---|
| Nominatif | škrt | škrty |
| Génitif | škrtu | škrtů |
| Datif | škrtu | škrtům |
| Accusatif | škrt | škrty |
| Vocatif | škrte | škrty |
| Locatif | škrtu | škrtech |
| Instrumental | škrtem | škrty |
škrt \Prononciation ?\ masculin inanimé
- Rature, biffure.
- (Par extension) Suppression, coupe (dans un budget, un plan).