činka
: cinka, cinká
Étymologie
- Du vieux haut allemand schin qui donne Schiene (« rail »).
Nom commun
| Cas | Singulier | Pluriel |
|---|---|---|
| Nominatif | činka | činky |
| Génitif | činky | činek |
| Datif | čince | činkám |
| Accusatif | činku | činky |
| Vocatif | činko | činky |
| Locatif | čince | činkách |
| Instrumental | činkou | činkami |
činka \t͡ʃɪŋka\ féminin
Voir aussi
- činka sur l’encyclopédie Wikipédia (en tchèque)