războinic
Étymologie
- Du vieux slave razbojnikŭ.
Nom commun
| masculin | Singulier | Pluriel | ||
|---|---|---|---|---|
| cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
| Nominatif Accusatif |
războinic | războinicul | războinici | războinicii |
| Datif Génitif |
războinic | războinicului | războinici | războinicilor |
| Vocatif | războinicule | războinicilor | ||
războinic \Prononciation ?\ (pour une femme, on dit : războinică)
Synonymes
- Luptător