orneus

Latin

Étymologie

Dérivé de ornus, avec le suffixe -eus.

Adjectif

Cas Singulier Pluriel
Masculin Féminin Neutre Masculin Féminin Neutre
Nominatif orneus orneă orneum orneī orneae orneă
Vocatif ornee orneă orneum orneī orneae orneă
Accusatif orneum orneăm orneum orneōs orneās orneă
Génitif orneī orneae orneī orneōrŭm orneārŭm orneōrŭm
Datif orneō orneae orneō orneīs orneīs orneīs
Ablatif orneō orneā orneō orneīs orneīs orneīs

orneus \Prononciation ?\

  1. D'orne.
    • Exemple d’utilisation manquant. (Ajouter)

Références