caesuratim
Latin
Étymologie
(
Latin tardif
)
Dérivé de
caesura
(«
coupure, césure
»), avec le suffixe
-atim
.
Adverbe
caesuratim
\
Prononciation
?
\
Avec des
coupures
, des
incises
.
Exemple d’utilisation manquant.
(
Ajouter
)
Références
«
caesuratim
», dans
Félix Gaffiot
,
Dictionnaire latin français
, Hachette, 1934
(page
241
)