Conjugaison:italien/acerbare
acerbare, verbe régulier du premier groupe, conjugué avec l’auxiliaire avere.
Modes impersonnels
| Mode | Présent | Passé | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Infinitif | acerbare | \a.t͡ʃer.ˈba.re\ | avere | acerbato | \a.ˈve.re a.t͡ʃer.ˈba.to\ |
| Gérondif | acerbando | \a.t͡ʃer.ˈban.do\ | avendo | acerbato | \a.ˈven.do a.t͡ʃer.ˈba.to\ |
| Participe | acerbante | \a.t͡ʃer.ˈban.te\ | acerbato | \a.t͡ʃer.ˈba.to\ | |
Indicatif
Conditionnel
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Subjonctif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Impératif
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||